O analiză academică. Propaganda politic-religioasă este o formă de manipularea maselor care îmbină elemente de religie și politică pentru a promova o anumită ideologie sau un anumit set de valori. Aceasta folosește retorica, discursul și strategiile de comunicare pentru a influența opinia publică. În contextul materialului de față, putem afirma că propaganda politic-religioasă este o subspecie a propagandei religioase care poate fi folosită pentru a justifica războiul, discriminarea, abuzurile sau alte forme de violență. Propaganda politico-religioasă este folosită de guverne, organizații religioase, indivizi și alte grupuri de interes pentru a-și promova propriile obiective, credințe sau acțiuni. Ea conduce la intoleranță, misoginism și conflict. Tocmai de aceea este esențial să fim conștienți de această formă de manipulare și de mecanismele sale pentru a ne putea proteja de ea. O bună educare asupra fenomenului, alături de dezvoltarea gândirii critice sunt cele mai bune arme împotriva acesteia.

ABSTRACT

Într-un război informațional este cert că propaganda este o unealtă indispensabilă. Deși termenul "propaganda" (misiunea de a manipula gândurile, atitudinile și acțiunile altora) a intrat în uz comun în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conceptul de propagandă a existat de la începutul timpurilor. Cuvântul propagandă a fost inventat încă din 1622, ca urmare a termenului "congregatio de propaganda fide" (congregația pentru propagarea credinței), când Papa Grigore al XV-lea a creat o campanie de răspândire a credinței catolice în țările păgâne. Propaganda (religioasă) a început cu o conotație nobilă și cinstită, dar s-a sfârșit pe un ton peiorativ. [trad.a] Marea schismă a Bisericii Creștine din 16 iulie 1054, urmată de Schisma apuseană din anul 1378, apoi de Reforma Luterană 31 octombrie 1517, ș.a., toate acestea joacă un rol deosebit în dezbaterea noastră. Altfel spus, pornim la drum cu acestea în minte.

Potrivit Oxford English Dictionary, propaganda este "diseminarea sistematică a informațiilor, în special, într-un mod părtinitor sau înșelător, pentru a promova o cauză sau un punct de vedere politic." [1] Oamenii asociază de obicei cuvântul cu regimurile autoritare și cu eforturile lor de a controla statul prin suprimarea adevărului. (Romanul distopic al lui George Orwell, 1984, este o reprezentare binecunoscută a acestei conotații în literatură.). Reprezentanții politici îl folosesc în mod obișnuit pentru a convinge alegătorii să le susțină propunerile (și candidaturile), votanții interpretând, în cele din urmă, punctele lor de discuție ca fiind "informative" sau "educative". [2] Deși diferiți în diverse teme de interest public, atât democrații, cât și republicanii, în general, se bazează pe aceleași tehnici de propangandă pentru a-și face cunoscute dezideratele (și pentru a câștiga dezbaterile).

Un exemplu emblematic de pe scena politică. În 1947, o carte de benzi desenate intitulată "Is This Tomorrow: America Under Communism " a afișat un steag american în flăcări în spatele soldaților americani sub atacul comunist, creând astfel un ideal de unitate națională, între persoanele albe și cele de culoare, în lupta împotriva comunismului. Un alt exemplu de propagandă este oferit de filmul de propagandă nazistă "Triumph of the Will". Acest film a fost realizat pentru a promova regimul nazist și pentru a încuraja oamenii să-l susțină pe Adolf Hitler. [3]

Alte exemple ce merită a fi amintite sunt: 

• Războiul de 100 de Ani și Războiul de Treizeci de Ani pot fi luate drept exemple în care propaganda religioasă a fost folosită în cadrul unor conflicte politice. În ambele cazuri, propaganda religioasă a fost folosită pentru a mobiliza sprijinul popular și pentru a justifica violența și distrugerea. Războiul de 100 de Ani a fost, de asemenea, un conflict dinastic, politic și economic între două regate rivale, Franța și Anglia, care revendicau drepturi asupra teritoriilor și tronurilor reciproc. Războiul de Treizeci de Ani a fost, de asemenea, un conflict geopolitic, militar și diplomatic între diferite state europene, care erau implicate în alianțe și rivalități complexe. Desigur, religia nu a fost singurul factor care a contribuit la aceste războaie. Au existat și alte cauze, cum ar fi politica, economia și rivalitățile geopolitice. 
• În prezent, grupurile extremiste folosesc propaganda religioasă pentru a recruta membri și pentru a promova violența. De exemplu, grupurile jihadiste folosesc propaganda pe internet pentru a recruta luptători și pentru a justifica atacurile teroriste.

Puține sunt așadar spațiile în care suntem capabili să devenim informați, ci mai degrabă suntem persuadații cu privire la subiecte de profundă importanță. Invenția termenului de "știri false" (eng. fake news) este de altfel o reflectare a caracterului comun al propagandei în mass-media de astăzi, unde extremiștii folosesc propaganda pentru a delegitima democrația. [4] Astfel, ignorându-se că ordinea materială se întemeiază pe ordinea spirituală și că slăbirea ordinii morale atrage inevitabil anarhia de multe feluri, s-a ajuns în timp la ceea ce C.S. Lewis numea "abolirea omului de către om". [5] În epoca modernă totuși, cea a rețelelor sociale, publicul are acum un acces mult mai mare la informații și, prin urmare, poate alege cum să-și formeze opiniile. Deși propaganda rămâne la fel de puternică și răspândită ca întotdeauna, unele strategii care s-au bucurat istoric de succes sunt acum în scădere.

Propaganda este adesea folosită și în vreme de război pentru a forma opiniile oamenilor despre inamic. Poate fi folosită pentru a-i face pe oameni să susțină efortul de război sau pentru a-i descuraja să mai susțină inamicul. Propaganda de război se bazează adesea pe dezinformare și pe tehnica discreditării pentru a-și atinge obiectivele. [6] [7] Pericolele propagandei sunt multe, de la oboseală cronică la paranoia, până la un control total asupra comportamentului uman, care, de multe ori este asociat cu irascibilitate, agresivitate, ură, mânie, violență verbală, emoțională, fizică ș.a., cu tentative de suicid și omucidere.

Introducere

I.  Propaganda religioasă: definiție, tipuri și consecințe

Definiție

Propaganda religioasă este utilizarea de informații, imagini, mesaje, simboluri, iconuri și reprezentări pentru a promova un anumit set de valori religioase sau o anumită ideologie religioasă. A fost folosită de-a lungul istoriei pentru a promova o varietate de obiective, atât pozitive, cât și negative.

Tipuri

Propaganda religioasă poate fi clasificată astfel:

A).  Propaganda pozitivă. Acest tip de propagandă este folosit pentru a promova o anumită religie sau pentru a prezenta o anumită organizație religioasă într-o lumină pozitivă. 

• Propaganda religioasă poate fi folosită pentru a promova pacea și înțelegerea între religii. De exemplu, aceasta poate fi folosită pentru a educa oamenii despre diferite religii și pentru a promova toleranța și respectul. [8]
• Propaganda religioasă poate fi folosită pentru a promova schimbarea socială pozitivă. De exemplu, aceasta poate fi folosită în promovarea drepturilor omului sau în combaterea sărăciei și a discriminării. [9]

Simbolurile religioase sunt folosite în serviciile religioase, în educația religioasă, respectiv în propaganda religioasă pentru a promova următoarele mesaje: dragostea, compasiunea și iertarea. De exemplu, Biblia este folosită pentru a promova mesajul de dragoste și iertare al lui Hristos, iar icoana Maicii Domnului este folosită pentru a promova mesajul de compasiune și speranță. Crucea este un simbol al credinței creștine și al sacrificiului lui Hristos. Cărțile de rugăciune sunt folosite pentru a oferi credincioșilor un mijloc de a se conecta cu Dumnezeu. Tămâia și mirul sunt folosite pentru a crea o atmosferă de rugăciune și spiritualitate. 

În acest sens, simbolurile religioase pot fi considerate indici care sugerează anumite mesaje sau valori. 

B).  Propaganda negativă. Acest tip de propagandă este folosit pentru a denigra o anumită religie sau pentru a-i prezenta membrii într-o lumină nefavorabilă. 

• Propaganda religioasă poate fi folosită pentru a manipula oamenii în a crede și a face lucruri care sunt împotriva intereselor lor. De exemplu, propaganda religioasă poate fi folosită pentru a promova extremismul religios. [10]
• Propaganda religioasă poate fi folosită pentru a promova violența și conflictul. De exemplu, propaganda religioasă poate fi folosită pentru a justifica abuzul.

Aceleași simboluri religioase pot fi folosite și în sens invers. De exemplu, propaganda nazistă a folosit imagini religioase pentru a inspira loialitatea și sacrificiul, iar propaganda comunistă a folosit discursuri religioase pentru a delegitima religia. [11]  

Propaganda comunistă a fost o formă de manipulare ideologică care a încercat să influențeze opinia publică prin folosirea unor tehnici retorice și psihologice. Una dintre aceste tehnici a fost folosirea discursurilor publice pentru a delegitima religia și pentru a promova ideologia comunistă. Prin aceasta, propaganda comunistă a încercat să se prezinte ca fiind o alternativă morală și rațională la religie, care era considerată o formă de alienare și opresiune. Propaganda comunistă a folosit elemente din limbajul și simbolismul religios, cum ar fi referiri la Dumnezeu, la mântuire, la păcat, la iad, la rai, la profet, la apostoli etc., dar le-a reinterpretat în sensul propriu al comunismului. De exemplu, Dumnezeu era înlocuit cu Partidul Comunist, mântuirea era realizarea comunismului, păcatul era devierea de la linia partidului, iadul era capitalismul, raiul era societatea fără clase, profetul era liderul comunist, apostolii erau activiștii de partid etc. Astfel, propaganda comunistă a încercat să creeze o nouă religie seculară, bazată pe cultul personalității liderului și pe supunerea față de partid. 

Cu alte cuvinte, indicii pot fi folosiți și în scopuri negative. De exemplu, o propagandă de politică totalitară poate folosi indicii pentru a crea o imagine negativă a unui grup religios. Aceasta se poate face prin prezentarea unor imagini sau informații care sugerează că acel grupul religios este violent, intolerant sau extremist.

Așadar în propaganda politic-religioasă, indicii pot fi folosiți pentru a sugera o anumită interpretare a evenimentelor sau pentru a crea o anumită imagine a unui grup sau a unei persoane. 

În contemporanitate putem întâlni pretinși preoți care folosesc tehnica blestemului pentru a-și controla și agresa psihic victimele (soția, copii, enoriașii). Aceasta se bazează pe credința că blestemele pot cauza daune reale victimelor. Aceste blesteme pot fi de natură fizică, cum ar fi boala sau moartea, sau de natură spirituală, cum ar fi pierderea sufletului sau a mântuirii. Victimele sunt adesea manipulate să creadă că cei care pun sub semnul întrebării comportamentul preoților respectivi, sunt posedați și condamnați infernului.

Pagina 4

II.  Propaganda politic-religioasă poate fi folosită pentru a atinge o serie de obiective, inclusiv:

Propaganda politic-religioasă nu este doar despre relația dintre religie și politică. Aceasta poate fi eficientă în a influența gândurile și comportamentul oamenilor deoarece folosește elemente care sunt puternice și persuasive, după cum am menționat în rândurile anterioare. Aceste elemente includ: 

• Emoție: Propaganda politico-religioasă folosește adesea emoții puternice, cum ar fi furia, teama, dragostea și speranța, pentru a-și atinge obiectivele politice.
• Autoritate: Propaganda politico-religioasă se bazează adesea pe autoritatea religioasă pentru a-și conferi legitimitate. Autoritatea poare fi instituțională, administrativă, ierarhică sau clericală.
• Simplitate: Propaganda politico-religioasă este adesea simplă și ușor de înțeles, ceea ce o face mai ușor de acceptat. Limbajul este adesea unul colocvial, mesajul fiind ușor de transmis și receptat.
• Repetiția: Propaganda politic-religioasă repetă mesajul de mai multe ori. Acest lucru este realizat pentru a-l face mai memorabil și pentru a-l consolida în mintea oamenilor.
• Retorica exclusivistă: Propaganda politic-religioasă folosește o retorică exclusivistă care sugerează că există doar o singură cale corectă de gândire sau de acțiune. Acest lucru este realizat pentru a diviza oamenii și pentru a-i face mai susceptibili la manipulare.
  

Consecințe

Această implicare a avut o serie de consecințe negative, inclusiv:

1. Promovarea unor ideologii politice controversate. De exemplu, BOR a susținut regimul comunist din România și a promovat ideologia comunistă.
2. Denigrarea unor grupuri de oameni. A se vedea procesul sclavilor rromi.
3. Promovarea intoleranței și a discriminării. De exemplu, reprezențanții BOR, indiferent de culoarea lor politică, sunt cunoscuți pentru actele lor grave de misoginie, abuz de putere, abuz sexual etc. Vom aprofunda acest subiect cu altă ocazie.

Canale și modalități de difuzare a mesajelor

Propaganda religioasă poate fi găsită în multe forme, inclusiv:

1. Predici și discursuri religioase. Predicile și discursurile religioase sunt o modalitate obișnuită de a transmite mesaje religioase și politice. Preoții, imamii și alți lideri religioși folosesc adesea aceste metode pentru a promova un anumit punct de vedere religios sau politic. De exemplu, un preot poate folosi predicea sa pentru a  încuraja sau pentru condamna violența împotriva femeilor.
2. Materiale educaționale și de promovare religioasă. Materialele educaționale și de promovare religioasă pot fi folosite pentru a promova un anumit punct de vedere religios sau politic. Aceste materiale pot include cărți, broșuri, site-uri web și alte forme de comunicare. De exemplu, o organizație religioasă poate publica o carte care susține că o anumită religie este singura religie adevărată.
3. Artă și literatură religioasă. Arta și literatura religioasă pot fi folosite pentru a promova mesaje politice. De exemplu, o pictură religioasă poate fi folosită pentru a reprezenta o anumită figură politică ca un sfânt. O carte religioasă poate fi folosită pentru a promova o anumită ideologie politică. 
4. Muzică și filme religioase. Muzica și filmele religioase pot fi folosite pentru a promova mesaje politice. De exemplu, o melodie religioasă poate fi folosită pentru a promova o cauză socială sau pentru a condamna o anumită politică guvernamentală. Un film religios poate fi folosit pentru a promova un anumit punct de vedere religios sau politic. 
5. Mijloace de comunicare sociale și online. Mijloacele de comunicare sociale și online sunt o modalitate tot mai populară de a răspândi propaganda religioasă. Rețelele sociale precum Facebook, Instagram, Whatsapp și Twitter pot fi folosite pentru a răspândi mesaje religioase și politice către un public larg. Site-urile web religioase pot fi folosite pentru a promova un anumit punct de vedere religios sau politic.[14]

Propaganda politico-religioasă a fost studiată de mulți academicieni din diverse discipline, inclusiv religie, sociologie, politică și comunicare.

Iată un exemplu valid care poate fi reprezentativ pentru cercetarea noastră:  

• Religious Appeals and Implicit Attitudes,  Author: Bethany L. Albertson, Publicat în: Political Psychology, 31(1), 109-130

 În acest studiu, George W. Bush or Bill Clinton, cercetătoarea Albertson examinează modul în care apelurile religioase pot influența atitudinile implicite ale oamenilor față de grupurile minoritare. 

La început aceasta descrie metodologia studiului. Albertson a recrutat 148 de subiecți dintr-un curs de politică americană de la nivel universitar. Jumătate dintre subiecți s-au identificat ca democrați, în timp ce doar 27% s-au identificat ca republicani. Acesta este un eșalon relativ divers, ceea ce este util având în vedere așteptările lui Albertson, care susține că expunerea religioasă moderează efectul apelurilor religioase. Studiul a utilizat un design între subiecți 2x2, variând conținutul discursului (limbajul religios sau fără limbaj religios) și figura politică (George W. Bush sau Bill Clinton). (p.114)

Diversitatea religioasă i-a permis acesteia să testeze dacă eficacitatea apelurilor religioase depinde de o potrivire între apelul vorbitorului și background-ul receptorului, iar opoziția lor față de religia în politică face ca discordanța între procesele implicite și explicite să fie probabilă. (p.117)  Acest model este important pentru cercetarea noastră deoarece ne pajută să evaluăm validitatea și credibilitatea studiului. De asemenea, ne permite să comparăm studiul lui Albertson cu alte studii care examinează efectele apelurilor religioase asupra atitudinilor oamenilor. 

Albertson a utilizat o măsură mai sensibilă a atitudinilor implicite, cunoscută sub numele de testul de asociere implicită (IAT). IAT-ul măsoară timpul de reacție al participanților la stimuli pozitivi și negativi asociați cu un anumit grup. Rezultatele studiului au arătat că participanții care au fost expuși la apeluri religioase negative au avut timpi de reacție mai rapizi pentru stimuli negativi asociați cu musulmanii americani. Acest lucru sugerează că apelurile religioase negative pot activa atitudini implicite negative față de musulmanii americani. (p.118)

În continuare, Albertson subliniază că studiul rasismului adesea abordează neconcordanța dintre atitudinile implicite și explicite (Correll, Park, Judd, & Wittenbrink, 2002; Dovidio et al., 2002). 

Se redă citatul: Deoarece atitudinile implicite operează în afara conștientei, este posibil ca apelurile religioase să miște oameni care, la un nivel conștient, preferă un limbaj politic mai puțin religios. Cercetările actuale arată divergența dintre atitudinile implicite și explicite în acest fel; chiar și cei care, la un nivel explicit, preferă o expresie religioasă mai mică în politică, au fost mișcați de apelul religios la un nivel implicit. Această constatare semnificativă sugerează că o preferință personală împotriva utilizării limbajului religios în politică nu ar putea izola cetățenii de efectele acestor apeluri la un nivel implicit (p.126). În acest punct se evidențiază potențialele riscuri asociate utilizării apelurilor religioase în discursurile politice.  

Atitudinile implicite pot fi influențate de apelurile religioase, chiar și atunci când oamenii se opun utilizării religiei în politică. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra procesului democratic, deoarece poate influența deciziile oamenilor în moduri care nu sunt conștiente de ele. Prin utilizarea limbajului religios, Bill Clinton și George Bush au reușit să facă asociațiile pozitive mai proeminente. Trad. a (p.127)

Albertson a interpretat aceste rezultate ca o dovadă că apelurile religioase pot avea un impact negativ asupra atitudinilor implicite ale oamenilor față de grupurile minoritare, dar nu asupra atitudinilor lor explicite. Acest lucru se datorează faptului că atitudinile implicite sunt mai greu de schimbat decât atitudinile explicite. Ca o critică pe care o pot aduce, rezultatele experimentelor sunt limitate de faptul că au fost efectuate pe un eșantion de studenți universitari, din Statele Unite ale Americii. Este posibil ca rezultatele să fie diferite pentru un eșantion mai divers de populație. Cu toate acestea, studiul oferă o dovadă că apelurile religioase pot avea un impact negativ asupra atitudinilor implicite ale oamenilor față de grupurile minoritare.

Studiul cercetătoarei Albertson oferă o bază solidă pentru a explora efectele propagandei politic-religioase asupra unor grupuri specifice din România. S-a constatat că femeile cu un nivel scăzut de educație formală și/sau informală sunt mai vulnerabile în fața propagandei decât femeile cu un nivel ridicat de educație. Cercetarea contribuie la înțelegerea modului în care tehnicile de manipulare în masă pot fi folosite pentru a submina drepturile femeilor. Mai multe despre rezultatele testelor găsiți în carte.

Pagina 6

Overview

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a fost adesea criticată pentru implicarea sa în politică. Această practică fiind în contradicție cu misiunea religioasă a BOR, care, la urma urmei se pretinde a fi unica organizație divino-umană. Faptul că reprezentanți BOR s-au lăsat cumpărați de fiecare dată de câte un partid sau o instituție din afara țării este o dovadă a corupției și lipsei de integritate. Este trist să vezi cum o instituție care ar trebui să fie un simbol al spiritualității și al moralității este folosită pentru a promova interesele politice ale unor grupuri de interese locale, regionale și străine. Iată numai câteva exemple: 

A).  O comparație cu Evul Mediu

În Evul mediu, BOR a fost o instituție puternică care a avut un impact semnificativ asupra vieții politice, domnitorii români fiind adesea numiți de către patriarh. Această legătură strânsă a permis BOR să exercite o influență semnificativă asupra politicii românești. [15] În acest sens, implicarea politică a BOR în prezent, similară cu cea a Bisericii Catolice, poate fi văzută ca o revenire la practicile din Evul mediu. În ambele cazuri, religia fiind folosită pentru a susține puterea politică și pentru a controla populația. [16]

B).  Implicațiile politice ale BOR în timpul regimului comunist

În epoca modernă, BOR a continuat să joace un rol important în politică. În timpul regimului comunist, BOR a fost folosită de către autoritățile comuniste pentru a promova ideologia respectivă. Aceasta ar fi fost obligată să adopte o poziție de susținere a regimului și să participe la acțiuni de propagandă comunistă. [17] 

De exemplu, BOR a fost folosită pentru a promova cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și pentru a justifica violența regimului. De exemplu, biserica a fost obligată să organizeze ceremonii religioase pentru a sărbători ziua de naștere a lui Ceaușescu și a altor membri ai Partidului Comunist Român. Această implicare a BOR în propaganda comunistă a fost considerată o trădare a misiunii sale religioase. Ea a contribuit la subminarea credinței creștine în România și la promovarea unei ideologii totalitare. [18]  

Patriarhul Justinian Marina, numit "Patriarhului Roşu", a colaborat cu regimul comunist. El a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din 1948 până în 1977. Marina a fost un susținător al regimului comunist și a colaborat cu autoritățile pentru a promova ideologia comunistă în cadrul BOR. Un alt patriarh care ar fi colaborat cu regimul comunist este Teoctist Arăpașu. A fost ales patriarh al României în 1986 și a rămas în funcție până la moartea sa, în 1990. Arăpașu a fost un apropiat al lui Nicolae Ceaușescu și a sprijinit regimul comunist în mod deschis. A fost acuzat de mulți de faptul că a folosit Biserica Ortodoxă Română pentru a promova propaganda comunistă. [19]

Cu toate acestea, este important de menționat că nu toți membrii BOR au colaborat cu regimul comunist. Există numeroși clerici și credincioși care au fost persecutați pentru că nu au acceptat ideologia comunistă. De asemenea, există numeroase exemple de clerici care au folosit BOR pentru a promova rezistența împotriva dictaturii. De asemenea sunt importante de menționat sacrificiile Sfinților Închisorilor, care au preferat a muri asemenea unor oameni liberi decât a se lăsa pradă monstruosului regim. 

În perioada post-comunistă, BOR a continuat să fie o forță politică importantă, susținând diferite partide și grupuri politice. De exemplu, dacă până nu demult vedeam o susținere clară a BOR pentru Partidul Social Democrat (PSD), astăzi putem observa cum se înfiripă o nouă legătură, una între BOR și un alt partid, Partidul Uniunea Salvați România USR. Bineînțeles am putea aminti și de partidul Alianța pentru Unirea Românilor AUR, fapt ce, la o primă vedere, ar putea însemna că BOR duce o politică dublă.

C).  Implicațiile BOR în războiul ruso-ucrainean

Implicarea BOR în războiul ruso-ucrainean este un subiect complex care poate fi abordat din mai multe perspective.  

Din punct de vedere politic, implicarea BOR poate fi văzută ca o încercare de a-și menține influența în România. Prin sprijinul său pentru Rusia, direct sau indirect, ori prin sprijinul pentru America, direct sau indirect, BOR a încercat să-și consolideze poziția în fața unei posibile crize politice în România.

Din punct de vedere religios, implicarea BOR poate fi văzută ca o încercare de a proteja interesele creștinilor din Ucraina. Unii reprezentanți BOR susțin în mod direct că invazia rusă este necesară pentru a proteja creștinii din Ucraina de persecuție. Astfel că mulți cercetători sunt de părere că BOR este pur și simplu un instrument al Kremlinului sau și al CIA-ului.

Din punct de vedere moral, implicarea BOR poate fi văzută ca o condamnare. Biserica a fost acuzată de propagandă și de răspândirea dezinformării. Amestecul BOR în războiul ruso-ucrainean rămâne așadar o problemă controversată. Deși unii reprezentații din BOR au condamnat războiul, alții au continuat să susțină Rusia și să promoveze narațiunile rusești despre război, acest lucru conducând la a o creștere a diviziunii în România și îngreunând eforturile de pace.

Este posibil ca această divergență de opinii să fie o reprezentare a unor grupuri de interese din interiorul BOR. De exemplu, este posibil ca acei membri ai BOR care au condamnat războiul din Ucraina să fie mai liberali din punct de vedere politic, în timp ce cei care au simpatii pro-putiniste să fie mai conservatori. Acest lucru nu înseamnă că un credincios conservator nu ar putea fi pro-occident, ci, din contra.

Este, de asemenea, important să ne amintim că există o serie de factori care ar putea contribui la această divergență de opinii. Acești factori includ:

• Diferențele ideologice: Există o serie de diferențe ideologice în cadrul BOR. Unii membri sunt mai conservatori și mai tradiționaliști, în timp ce alții sunt mai progresiști și mai deschiși la schimbare. Aceste diferențe de ideologie ar putea contribui la divergențele de opinii privind războiul din Ucraina.
• Influența politică: BOR a fost adesea acuzată de a se lăsa influențată de interese politice. Este posibil ca această influență să contribuie la divergențele de opinii privind războiul din Ucraina.
• Influența externă: Este posibil ca BOR să fie influențată de factori externi, cum ar fi guvernul rus sau Biserica Ortodoxă Rusă, respectiv guvernul american sau Vaticanul. Această influență ar putea contribui la divergențele de opinii privind războiul din Ucraina.

Dacă vom vorbi despre această divergență de opinii într-un mod responsabil, putem contribui la o mai bună înțelegere și la o mai mare armonie în cadrul BOR.

Consecințe

i). Creșterea diviziunii

Această diviziune a fost vizibilă în societatea românească, în mass-media și în viața politică. În mass-media, au apărut numeroase articole și emisiuni care au discutat despre implicarea BOR în război. În viața politică, această diviziune a fost folosită de diferite partide politice pentru a-și promova propriile interese. Acest lucru a dus la o creștere a diviziunii în societatea românească, pe liniile ideologice, religioase și politice. 

ii). Subminarea democrației

Implicația BOR în război a fost văzută de unii ca o amenințare la adresa democrației românești. Susținerea directă sau tacită a BOR pentru Rusia ori susținerea vădită sau tacită a Americii a fost văzută ca o încercare de a-și consolida această influență și de a submina instituțiile democratice din România. De altfel de la cine să fi învățat aceste practici dacă nu de la Biserica Romano-Catolică?

iii). Consecințe pozitive

Pe lângă consecințele negative, implicarea BOR în război a avut și câteva consecințe pozitive. De exemplu, BOR a oferit ajutor umanitar pentru refugiații ucraineni care au fugit din calea războiului. De asemenea, o anumită reprezentanță a BOR a contribuit la promovarea păcii și a înțelegerii între Rusia și Ucraina.

În opinia mea, este important ca BOR să fie independentă de orice grup sau instituție politică. 

Există o serie de argumente care pot fi aduse în sprijinul acestei afirmații, dintre care pot aminti:

• Independența BOR este esențială pentru păstrarea autorității sale morale. Când BOR este dependentă de un grup sau instituție politică, este mai puțin probabil să-și poată exprima cu sinceritate opiniile și valorile. Acest lucru poate duce la o pierdere a încrederii publicului în BOR.

Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți de faptul că pot fi aduse și contraargumente acestei afirmații, de pildă:

• Biserica poate juca un rol important în societate, inclusiv în politică. Biserica poate promova valori morale și sociale și poate acționa ca o voce pentru cei care sunt marginalizați.
• Membrii și reprezentații BOR pot avea opinii despre o situație. Într-o țară democrată, aceștia pot să își exprime opiniile personale în mod moderat, constructiv.

Subliniez faptul că membrii și reprezentanții BOR pot avea opinii politice în calitate de cetățeni, dar nu în calitate de autorități religioase, care pot influența procesul democratic de votare. Aceștia trebuie să evite să folosească puterea lor și simbolistica religioasă pentru a influența procesul electoral.

D). BOR și inteligența artificială

În plus față de implicarea lor în politică, reprezentații BOR, au fost acuzați de răspândirea dezinformării privind AI și de promovarea unei viziuni negative asupra acestei tehnologii, afirmând că A.I. ar fi un pericol pentru umanitate și că ar putea duce la pierderea legăturii omului cu Dumnezeu. Această poziție este similară poziției  Bisericii Catolice și a celei Islamice. Mulți sociologi se concentrează pe un anumit aspect, acela în care se spune că BOR este o instituție religioasă și opiniile sale despre AI ar putea influențate de credință. De altfel aceștia fac o comparație cu implicarea Bisericii Catolice în știință în Evul Mediu. De altfel se presupune că opiniile BOR privind AI sunt mai conservatoare decât cele ale altor organizații religioase, care consideră că AI ar avea potențialul de a aduce beneficii semnificative societății (aici, islamul fiind pe primul loc).

Cu toate acestea este important să fim conștienți de faptul că BOR nu este un organism omogen. Există o gamă largă de opinii în cadrul BOR despre A.I, iar nu toate acestea sunt negative. Totuși, părerea mea, controversată la rândul ei, nu va fi pe placul multora. Se prea poate ca influențele religioase să se regăsească în această perspectivă despre inteligența artificială, însă, în cazul ierarhilor și a a unor subordonați direcți, mult prea puțin veți vedea acestea. În urma interacțiunilor constante cu aceștia, cu această comunitate, de mai bine de douăzeci de ani, pot afirma, cu toată convingerea, că acestora le este teamă de A.I. nu din motivul adesea invocat, ci fiindcă, prin intermediul tehnologiei, cetățenii pot ajunge la o mai mare cunoaștere; lucru ce nu este dezirabil pentru o parte considerabilă din acești indivizi. Cu alte cuvinte, mulți preoți perfizi, indiferent de confesiunea lor, nu se tem de inteligența artificială, cât de ce ar putea descoperi enoriașii lor cu ajutorul acesteia. Aceștia sunt acei oameni care predică nu despre Hristos, ci, sunt cei care promovează un cult al lor: cultul preoților. Să nu uitați!

Implicațiile BOR în politică sunt o problemă complexă care au o serie de consecințe negative. Acestea includ:

• Distrugerea independenței BOR față de statul român.
• Promovarea unor interese politice în locul misiunii religioase a BOR.
• Destabilizarea democrației românești.

Consecințe negative ale implicării politice a BOR

Implicația politică a BOR a avut o serie de consecințe negative, inclusiv:

• Creșterea corupției în BOR și în societatea românească

BOR pare o instituție bogată și puternică care are acces la resurse importante. Implicația politică a BOR a fost văzută de unii ca o oportunitate de a obține beneficii financiare și politice. Acest lucru se datorează faptului că BOR a fost implicată în afaceri care au fost favorizate de politicieni corupți. [20]

• Subminarea încrederii publicului

Implicația politică a BOR a subminat încrederea  publicului în biserică. Multe persoane cred că BOR este acum o instituție eminamente politică. Acest lucru a dus la o scădere a numărului de credincioși, respectiv a contribuțiilor financiare către BOR. 

Pagina 11

În continuare, vom aprofunda analiza implicațiilor BOR în războiul ruso-ucrainean și în politică. Vom face acest lucru prin următoarele metode:

• Analiza empirică: Vom analiza date și informații din surse primare și secundare, precum și interviuri cu experți și actori relevanți. Vom analiza, de asemenea, cazuri specifice de implicare a BOR pentru a înțelege mai bine mecanismele și implicațiile acesteia.
• Analiza calitativă a discursurilor și acțiunilor BOR: Vom analiza discursurile și acțiunile BOR pentru a înțelege mai bine motivele și obiectivele implicării sale în aceste domenii. Vom folosi o varietate de surse, inclusiv prelegeri, predici, comunicate de presă și declarații publice ale liderilor BOR.

Această analiză aprofundată ne va permite să oferim o imagine mai clară și mai completă a impactului BOR asupra societății românești.

Iată câteva exemple specifice de întrebări pe care le vom aborda în această analiză aprofundată:

• Care au fost mecanismele prin care  reprezentanți BOR au contribuit la creșterea diviziunii în România?
• Cum a subminat implicația BOR în război democrația românească?
• Cum a contribuit implicația politică a nenumărator reprezentanți BOR la creșterea corupției în BOR?

Răspunsurile la aceste întrebări ne vor ajuta să înțelegem mai bine modul în care BOR își exercită influența asupra societății românești și să identificăm potențialele soluții pentru a reduce acest impact negativ.

Rezumat 

Lipsa de autenticitate a liderilor BOR este una dintre principalele cauze ale slăbirii acestei instituții. Când oamenii văd că liderii lor religioși sunt lipsiți de integritate, ei încep să pună la îndoială credința lor. Acest lucru este valabil mai ales pentru tineri, care sunt mai puțin dispuși să accepte credințele transmise de la o generație la alta. Ei sunt în căutarea unei credințe care să facă sens în viața lor personală și care să fie susținută de autenticitate.

Aceasta poartă denumirea de credință personalizată. Este o formă de practică spirituală individuală, în care nu mai este nevoie de un intermediar, în cazul acesta de o biserică și preoții, și care se bazează pe relația (experiența) personală, directă, intimă cu divinitatea. Acest pretins trend nu este ceva nou, ci este o reluare a unei practici mai vechi, care, spre mica mea bucurie, este în plină creștere, la nivel global. (a se vedea Individualized versus institutional religion din continuarea cercetării, disponibilă doar în cartea mea). Vezi în surse externe.

Dacă BOR nu va reuși să rezolve problema lipsei de autenticitate a liderilor săi, este posibil să continue să piardă din influență. De fapt, dacă privim cu atenție, la ora actuală, BOR se confruntă deja cu o criză de identitate. Este important ca BOR să își schimbe cultura organizațională și să promoveze în primul rând autenticitatea, transparența în rândul liderilor săi, ci nu ipocrizia. Acest lucru ar putea ajuta instituția în cauză să recâștige cât-de-cât încrederea publicului. 

Motivația anchetei.

Scopul acestei analize este de a oferi o înțelegere mai bună, dintr-o perspectivă istorică, teologică și sociologică și semiotică asupra fenomenului propagandei și a efectelor sale în rândul comunității religioase, în mod specific a implicațiilor BOR în războiul ruso-ucrainean și în politică. Rolul materialului este cel de a analiza modul în care se manipulează și distorsionează mesajul creștin și valorile morale prin intermediul autorităților bisericești: teologi, clerici, ierarhi. Așadar această cercetare academică are rolul de a conștientiza publicul și de a oferi soluții reale în combaterea propagandei politic-religioasă.

Vom învăța despre:

• Folosirea simbolurilor și a ritualurilor religioase pentru a crea o atmosferă de emoție în pre-campanii electorale.
• Folosirea autorității religioase pentru a impune un anumit punct de vedere sau pentru a îngrădi libertarea de gândire și de exprimare a enoriașilor.
• Utilizarea dogmelor religioase pentru a justifica acțiunile politice.

Context

Biserica este o instituție importantă în viața societății românești. Ea are o influență semnificativă asupra culturii, educației și politicii. În ultimii ani, însă, Biserica a fost în centrul unor controverse legate de corupție.

Problemă

Corupția din instituția bisericii este o problemă gravă care afectează încrederea publicului în Biserică. Corupția poate duce la o serie de probleme, inclusiv:

• Abuz de putere;
• Nerespectarea legii;
• Pierderea încrederii publicului.

Scopul anchetei

Scopul acestei anchete este de a analiza problema corupției din instituția bisericii în România. Ancheta va investiga următoarele aspecte:

• Măsura în care corupția este răspândită în instituția bisericii;
• Tipurile de corupție care au loc;
• Impactul corupției asupra Bisericii și a societății românești.

Rezultatele așteptate

Ancheta se așteaptă să ofere o imagine clară a problemei corupției din instituția bisericii în România. Rezultatele anchetei vor fi folosite pentru a promova reforme în Biserică și pentru a proteja publicul de corupție.

Pagina 16

Analiza empirică

Aplicație. 

Se dă următorul extras spre analiză din ultimul Interviul al Purtătorului de Cuvânt al Patriarhiei Române, cu titlul "Avortul rămâne o crimă în ordinea morală în fața lui Dumnezeu, așa cum interzicerea totalitară a avortului rămâne o "crimă" în ordinea civilă și politică - INTERVIU:

Daniela Rațiu: Sunt câteva teme despre care ați vorbit, ca purtător de cuvânt al BOR, care au intrat în totală opoziție cu nucleul dur al Bisericii, cel anti-occidental. Nu e un secret că inclusiv prelați din cadrul BOR și-au exprimat public afinitățile pro-ruse, dacă ne referim doar la războiul din Ucraina. Dar au fost și alte teme, precum pandemia, unde corul "anti" din BOR cânta altceva față de mesajele transmise de dumneavoastră în numele Bisericii. Care este raportul de forțe din interiorul BOR, din acest punct de vedere, pro-european și pro-răsăritean?

Vasile Bănescu: Îmi este imposibil să ofer un răspuns mulțumitor de exact la această întrebare. Cred că oricui, de altfel. Ceea ce am perceput însă ca pe o neagră revelație în perioada pandemiei, apoi după începutul războiului din Ucraina, a fost să văd că există și se zvârcolește, mai ales în bolgiile pestilențiale ale spațiului online, o pletoră de așa-ziși creștini care, fără nicio tresărire, cu voluptate și furie, au fost capabili să ucidă în efigie oameni pe care nu-i cunoșteau personal, despre care nu știau nimic altceva decât că aceștia, împinși de responsabilitatea publică, încearcă să se adecveze la o realitate nu chiar greu de descifrat în momentele ei de criză: medici, intelectuali (creștini) publici consacrați profesional ca vârfuri în domeniile lor, oameni echilibrați de bun-simț, vertebrați de educație, orientați pe cât posibil de informație, care gândesc și muncesc simultan, care mai ales gândesc înainte de a scrie sau vorbi. Această pletoră colcăitoare pe diverse site-uri, contestatară a realității pe care o sacrifică oricând, are desigur în rândurile ei voci stridente, ca orice minoritate care nu se poate resemna cu marginalitatea sa structurală. Ea va fi mereu bântuită de reverii conspiraționiste, autarhice, filetiste, sau, de ce nu, de interese ascunse, manipulatoare.

Am observat că cei mai mulți dintre acești oameni certați la cuțite cu realitatea în vremea pandemiei, pe care o contestau luând grav în deșert numele Domnului, invocând în mod aberant argumente "patristice", viziuni apocaliptice și rațiuni "duhovnicești" pentru refuzarea unor reguli elementare de protecție (masca acoperea, în viziunea unora, "chipul lui Dumnezeu" din om; vaccinul - eficace sau nu - declanșa creșterea unor solzi pe piele sau funcționarea unor cip-uri implantate subtil prin chiar actul de vaccinare - efecte secundare nedemonstrate pe lângă altele, reale; îndemnul la discernământ, informare ramificată sau la sfătuirea, în probleme strict medicale, cu medicii, nu cu clericii, echivala în ochii acestor super-credincioși manipulați cinic de bigoți fanatici și mercenari mediatici cu trădarea Ortodoxiei și sabotarea Bisericii infiltrate la vârf cu globaliști și oameni ai obscurului Sistem, (între care beneficiez eu însumi de un loc de frunte), am observat, așadar, că acești oameni intratabili au, în contextul agresiunii clarisime a Rusiei asupra unui stat și popor suverane, hiperdezvoltate, apriorice preferințe favorabile total agresorului, identificat delirant cu apărătorul Ortodoxiei și al valorilor creștine, și deloc victimelor. 

Cert este că BOR a avut și are o voce publică, oficială, care a îndemnat constant în această grea perioadă la discernământ, la solidarizare și adecvare la realitate. Adecvarea, neînsemnând vreo capitulare dogmatică, ci realism creștin. Faptul că această voce socială există este mai important decât acela al contestării ei fățișe de către o minoritate căreia nu-i poate aparține în niciun caz viitorul. Creștinismul autentic este profund realist, nu gnostic sau maniheist. El îți deschide larg ochii spre lume (ca cei ai sfinților din icoane), spre aproapele aflat ca și tine adesea în suferință, dar ți-i îndreaptă și spre Cer, spre Cel care ne așteaptă pe toți, răbdător, trădat, abandonat, să ne întoarcem ca fiul risipitor care și-a revenit totuși în sine.

Atașamentul intelectual și fidelitatea existențială față de principiile morale, etice, religioase și culturale ale conservatorismului înalt de expresie modernă anglo-americană care se revendică de la mari spirite ale trecutului din zona filosofiei, literaturii, politicii și teologiei (Platon, Cicero, Marcus Aurelius, Richard Hooker, Samuel Johnson, Walter Scott, John Randolph, Theodore Roosevelt, Freya Stark) mai recent de la gânditori moderni ca Edmund Burke, T.S. Eliot, Russel Kirk, William Buckley sau Roger Scruton, principii clare și ferme care articulează o viziune socială asupra persoanei, a comunității, a patrimoniului spiritual al umanității, a vieții înseși. Aceste principii ale conservatorismului integrează, desigur, viziunea antropologică iudeo-creștină care gravitează în jurul demnității persoanei umane și a virtuților care fac din om o ființă morală implicată concret, activ (nu activist, cum s-a insinuat!) în slujirea Binelui și Adevărului, în apărarea dreptății și a intereselor superioare ale aproapelui nostru, oricine ar fi el, inclusiv cineva care ne displace.

Daniela Rațiu: O voi invoca pe Hannah Arendt cu banalizarea răului, probabil, dumneavoastră puteți invoca un alt nume, cel puțin unul. Se spune, adeseori, că secolul XXI, așa cum arată acum, e ca o oglindă a secolului XX. Oglindirea răului, ciclicitatea răului? Natura umană "căzută"? Vă întreb acest lucru pentru că au existat, în spațiul public, voci care au cerut demiterea dvs., având în vedere declarațiile dvs. publice în care ați condamnat ferm agresiunea criminală a Rusiei în Ucraina, războiul. Există presiuni din tabară dinspre Răsărit pentru a schimba direcția de comunicare publică a BOR? Dacă da, în ce constau aceste presiuni?

Vasile Bănescu: Cei care își croiesc un creștinism după propriul lor chip și după cel al intereselor personale impure, se afundă într-o distopie religioasă și într-o butaforie a credinței care subminează creștinismul însuși din interior. Ei nu vor putea reprezenta niciodată Biserica lui Hristos din care alunecă fără să-și dea seama, sau fără să le pese de asta, orbiți de convingerea că adevărul și dreptatea îi privilegiază în modul cel mai misterios cu putință. Aceste câteva voci există și am ajuns să cred că ele, într-adevăr, nu se reprezintă doar pe sine. Personal, păstrându-mi luciditatea, nu-mi dau desigur nicio importanță, ci doar mă străduiesc, independent de pasagera mea funcție oficială, să-mi împlinesc datoria esențială de creștin, aceea de a mărturisi inclusiv public adevărul. Chiar când acesta e defavorabil unor oameni care reprezintă Biserica, mai precis când încetează să o mai reprezinte prin căderile lor. Dacă există presiuni exercitate de anumite persoane sau facțiuni rudimentare intelectual și decuplate de complexitatea realității, acestea reprezintă un curent ideologizant al credinței și se situează, ca orice manifestare ideologică, utopic față de realitatea care nu poate fi decât temporar trucată.

Aceste presiuni se exprimă prin denigrări și atacuri la persoană, acte rudimentare și resentimentare ce forfotesc în zone insalubre ale internetului, pe site-uri așa-zis ortodoxiste sau în fițuici online unde se prestează încă gestica vulgară a unui irespirabil "jurnalism" practicat cândva în reviste ca "România Mare", pseudo-jurnalism care pozează ca o bătrână cocotă securist-naționalistă în apărător al Bisericii sabotate mereu de fioroși globaliști, de perfizi ecumeniști trădători de neam și țară. Este foarte posibil, desigur, ca aceste nefrecventabile surse media să fie frecventate de unii clerici, chiar încurajate substanțial de persoane care au ieșit strident în evidență ca ridicoli eroi de mucava ai "credinței pravoslavnice" filetiste, figuri grotești prăvălite în tranșeele "plandemiei", dar acest lucru nu schimbă cu nimic orientarea firesc pro-europeană, nu pro-asiatică a BOR. România este parte a Europei care, prin cultura și civilizația sa, asaltate azi de o ideologie cristofobă, va rămâne în istorie ca "Europa christiana". Un continent creștin. Când e vorba de o monstruoasă nedreptate precum războiul de agresiune care provoacă crime în masă, hecatombe de victime inocente și urmări continentale nefaste care-ți clatină propria lume, prima datorie a oricui cred că este aceea de a nu întoarce spatele realității, ci, în măsura posibilităților, de a se implica solidar în micșorarea oricât de mică a răului, măcar prin apărarea adevărului identificabil cu bunul-simț.

Daniela Rațiu: Acum ceva timp, într-o discuție legată de volumul "Anestezia. Un singur poem", publicată de editura Casa de pariuri literare, pe care am scris-o pornind de la dosare CNSAS, un demers scriitoricesc care a pornit de la documentarea atrocităților din fostul regim comunist de dinainte de 1989, am fost preocupată să înțeleg cum e omul capabil de cele mai mari atrocități față de semeni, cum se trece această limită, e frica, e "lipsa de Dumnezeu", îmi spuneați că bunicul dumneavoastră a fost deținut politic și că a făcut ani de pușcărie la Pitești. Ce vă povestea bunicul, cu care ați avut, spuneați, o relație apropiată și care v-a marcat?

Vasile Bănescu: Esențialul de sorginte demonică a ceea ce s-a consumat în închisoarea de la Pitești în perioada lui Alexandru Nicolschi și Eugen Țurcanu (1949-1952) este relatat concentrat în emblematicul volum "Fenomenul Pitești" al lui Virgil Ierunca, sau în volumul "Patimile după Pitești" al lui Paul Goma, două dintre vocile conștiinței românești din exil. A pune la îndoială sau a relativiza oroarea pură, nedigerabilă pentru spiritul omenesc, comisă de posedații ideologic responsabili de uciderea prin torturi inimaginabile a deținuților de la Pitești (legionari și nelegionari) echivalează cu o blasfemie mai mare ca însăși oroarea. (scris cu litere de tipar) Experimentul demonic desfășurat la Pitești presupunea "reeducarea", adică deconstruirea omului prin bătaie, tortură psihică și fizică infernale (destrămarea minții prin frică, împingere brutală în abisul sacrilegiului și al blasfemiei - proferarea celor mai abjecte injurii la adresa lui Hristos, a Sfintei Fecioare, a propriei mame, "împărtășirea" cu urină și fecale etc - ruperea cărnii prin bătaie cu bâta, scoaterea unghiilor, a ochilor, a dinților) și reconstruirea lui ca "om nou" fără memorie, fără sentimente, fără discernământ, fără milă, devotat exclusiv Partidului: bestia umană fără niciun dumnezeu, fără mamă, fără tată, fără strămoși, mancurtul absolut, "produsul" finit al închisorii de la Pitești. El apărea dintre cei ce erau obligați prin bătaie cruntă să-și bată proprii colegi de celulă până când ceda psihic și înceta să mai fie el. Nu toți au cedat, nu toți au murit. Cei ce au apucat să supraviețuiască parțial întregi, au reușit să povestească ce au văzut în iadul creat temporar de "posedații" socialismului utopic, multilateral dezvoltat ca un imens rânjet negru.

Mircea Vulcănescu este o uriașă personalitate a culturii române și va rămâne astfel pentru totdeauna în istoria acesteia. El nu poate fi scos din istoria culturală și a rezistenței martirice anticomuniste a României, indiferent de contextul mai mult sau mai puțin ideologizat în care este plasată azi discuția despre personalitatea sa. Pentru cei mai străluciți reprezentanți ai intelectualității românești interbelice, dar și postbelice, pentru cei ce i-au citit cu pasiune opera, Mircea Vulcănescu reprezintă un reper cultural și moral major care nu poate fi ignorat, cu atât mai puțin negat. Este suficient să citim mărturiile autentice despre el lăsate de cei ce l-au cunoscut personal, adversari sau prieteni, oameni cărora cultura română le datorează nesfârșit de mult, ca să înțelegem că, fără să idealizăm pe nimeni, avem datoria morală să-i recunoaștem valoarea oricui o merită pe deplin.

Interviul complet se poate găsi pe platforma SunMedia. Corectură texte, autorul ANCHETEI.

Pagina 20

Interpretare date. 

În interviul citat, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, abordează o serie de teme controversate, inclusiv relația dintre BOR și Rusia, războiul din Ucraina și rolul Bisericii în societate.

Raportul de forțe din interiorul BOR

Bănescu afirmă că există o minoritate de clerici care sunt pro-ruși și care au susținut agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. El preferă să o descrie ca fiind o "minoritate vocală" care este capabilă să genereze dezinformare și să incite la violență. El susține, de asemenea, că această minoritate nu reprezintă majoritatea BOR, care este pro-europeană. Acesta subliniază faptul că BOR a condamnat din prima zi războiul și că a oferit ajutor umanitar victimelor.

• Fapte cu care nu sunt total de acord. Există o majoritate de clerici pro-putin, ci nu o minoritate. Iar cel mai puternic argument este că o minoritate susține comunicatele oficiale, iar o majoritate susține narativul putinist. Aici face apel la manipularea prin inversiune, respectiv minimizare.

• Cu alte cuvinte, intervievatul face apel la manipularea prin simplitate atunci când se referă la raportul de forțe din interiorul BOR. El susține că există o "minoritate vocală" de clerici pro-ruși, care nu reprezintă majoritatea BOR. Acest lucru este o simplificare greșită a realității, care este mult mai complexă.

Presiunile din partea unor factori din Rusia și din alte țări ortodoxe

Bănescu recunoaște că există presiuni din partea unor factori din Rusia și din alte țări ortodoxe pentru a schimba direcția de comunicare publică a BOR. El afirmă că aceste presiuni sunt inacceptabile și că BOR va continua să-și urmeze propriile principii.

Aici intră manipularea prin apel la autoritate.
 

• Intervievatul face apel la manipularea prin autoritate atunci când citează din Biblie. El folosește acest argument pentru a-și susține punctul de vedere și pentru a-și spori autoritatea.

Natura răului

Bănescu abordează problema naturii răului prin prisma experienței sale personale. El povestește despre bunicul său, care a fost deținut politic în timpul regimului. Acesta susține că bunicul său i-a povestit despre ororile la care a fost martor la Pitești, și că aceste povești l-au marcat profund.

Aici se prea poate să avem o mică undă de manipulare emoțională.  Deși, ca o notă personală, este puțin probabil.
 

• Dacă nu am cunoaște intervievatul, atunci putem spune că acesta face apel la manipulare prin emoție atunci când vorbește despre experiența personală a bunicului său. El folosește această experiență pentru a crea o legătură emoțională cu publicul și pentru a-și spori autoritatea.

O întrebare pentru discuție

Cum credeți că raportul de forțe din interiorul BOR va evolua în viitor?

Iată câteva posibile interpretări personale, de moment. Este posibil ca BOR să se transforme într-o instituție mai diversă și mai incluzivă în viitor. Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil ca BOR să devină mai conservatoare și mai izolată. 

• Scenariul 1: Grupurile pro-europene vor continua să câștige teren și vor ajunge să domine BOR. Acest lucru ar putea duce la o schimbare a direcției politice a BOR, care ar deveni mai critică față de Rusia și mai susținătoare a Ucrainei.
• Scenariul 2: Grupurile pro-ruse vor reuși să își consolideze influența și vor prelua controlul asupra BOR. Acest lucru ar putea duce la o creștere a sprijinului BOR pentru Rusia și la o deteriorare a relațiilor dintre BOR și Occident.
• Scenariul 3: Raportul de forțe din interiorul BOR va rămâne instabil, cu o concurență constantă între grupurile pro-europene și cele pro-ruse. Acest lucru ar putea duce la o polarizare și o fragmentare și mai mare a BOR.

Este imposibil de spus cu certitudine care dintre aceste scenarii se va materializa. Cu toate acestea, este clar că raportul de forțe din interiorul BOR este un factor important care va avea un impact asupra viitorului acestei instituții. Reiterez, în acest proces BOR nu ar trebui să renunțe la toate valorile ei pentru a se adapta. Dacă reprezentanții vor face acestea, înseamnă că respectiva corporație a fost asimilată (înghițită) de o altă corporație.

O analiză detaliată a interviului va fi disponibilă în următorul articol. 

Pagina 20

Analiza calitativă

PROBE. DOVEZI

În următoarele rânduri vom trece în revistă câteva dintre cele mai grăitoare documente, care ne confirmă colaborarea dintre regimurile politice și cele religioase de pe teritoriul României și nu numai. Se va lua în calcul istoria recentă pentru o înțelegere de bază a chestiunii amintind de faptul că aceste parteneriate s-au realizat cu absolut fiecare în partid în parte: de la PSD, PDL, PNL, UDMR, până la A.U.R, U.S.R, S.O.S, respectiv AD.

Însă ceea ce este și mai important este chiar mărturia domnului Bartolomeu Constantin Săvoiu, General Grad 33, MLNR (1880). Marea Lojă Națională Română 1880 - ctitor și prieten vechi al Bisericii Ortodoxe Române

• Vice-Președinte al Consiliului de Administrație al Vicariatului pentru Franța, apoi Mitropolia Romana pentru Europa Occidentală și Meridională, sub jurisdicția Patriarhatului României, 1992-2001; 

 • Membru al Consiliului de Administrație al Parohiei Ortodoxe Române ''Pogorârea Sfântului Duh'' din Paris, 1984-2005; Arhonte-Deputat (Ordinul nobiliar multisecular al Arhonților) al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopole (Istanbul), din august 2000; 

 • Pe 10 august 2000, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I ''Primus Inter Pares'' al Patriarhilor Ortodocși, Urmaș al Bisericii Orientale a Apostolului Sfântului Andrei și Șef Spiritual a 300 de milioane de ortodocși din lume, i-a acordat d-lui Constantin SĂVOIU Crucea Sfântului Andrei, demnitatea nobiliară de Arhonte, funcția de Deputat (Maestru de Ceremonii) și dreptul de a fi numit ''Prea Onorabil'' (Endimologhiotatos). 

• Vizitează regulat Patriarhia Ecumenică de la Constantinopole (Istanbul) și participă la reuniunile anuale ale Arhontilor, sub înalta conducere a Sanctiățtii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și are onoarea de a-l informa despre implicarea sa în diferitele activități cultual-ortodoxe internaționale. • Din noiembrie 2018 este Co-Președinte cu Înalt Preasfințitul Mitropolit JACQUES din Franța a Alianței Bisericilor Canonice Ortodoxe.

Album foto al domnului Săvoiu împreună cu ai noștri prelați: www.constantinsavoiu.ro/religie

Scopurile colaborării

Există o serie de scopuri care pot fi urmărite de o colaborare între BOR și masonerie. Unul dintre scopuri este acela de a asigura sprijinul reciproc al celor două instituții. BOR poate oferi masoneriei legitimitate și sprijin public, în timp ce masoneria poate oferi BOR sprijin financiar și politic.

Beneficiile pentru cele două instituții

1. BOR obține sprijinul financiar și politic al masoneriei. Acest lucru poate fi important pentru BOR, mai ales în perioade de criză.
2. BOR obține legitimitate și sprijin public din partea masoneriei. Acest lucru poate fi important pentru BOR, mai ales în perioade de conflict cu alte instituții sau grupuri sociale.
3. Masoneria obține legitimitate și sprijin public din partea BOR. Acest lucru poate fi important pentru masonerie, mai ales în perioade de conflict cu alte instituții sau grupuri sociale.

Exemple de colaborare

Există o serie de exemple de colaborare între BOR și masonerie. Un exemplu este faptul că, în perioada comunistă, BOR a colaborat cu masoneria pentru a oferi sprijin moral și financiar prizonierilor politici.

Concluzie

Relația dintre BOR și masonerie este complexă și poate fi văzută din diferite perspective. Cu toate acestea, este clar că cele două instituții au o relație strânsă și că această relație beneficiază ambele părți. Această colaborare a condus la o diluare a identității și a valorilor ambelor instituții.

Pagina 25

Analiza cantitativă

B). Ziariști. Platforme media

Se vor lua în evidență ultimele persoane promovate de Patriarhia Română.

• Ramona Ursu | Tovarăşu' Daniel Ciobotea, unde eşti, preafericitule, când violul e crimă? Sau asta n-aduce bani? , 26 iunie 2015. Link: https://bit.ly/3l0mLXD

• Ramona Ursu | Cum m-au racolat SRI și DNA ca agent acoperit în redacția "Adevărul" , 12 ianuarie 2016. Link: https://bit.ly/3HLKZ0Z

"Vă propun să facem toți, acolo unde avem cazuri similare, materiale cu scandaluri în care au fost implicați preoți. Ideal este să fie scandaluri sexuale, dar putem băga și altfel de lucruri: bătăi între popi, înjurături, tâlhării, etc. Punem materialele pe site, cu foto galerii, video, înregistrări audio și ce mai aveți voi, și vă linkuiți toți la materialele făcute de ADS București despre scandalul homosexual cu minori de la Patriarhie - popa Irineu." (citat din mesajul devenit celebru trimis de doamna Ramona Ursu, fost redactor-șef adjunct la Adevărul de Seară, noul redactor-șef al Ziare.com, co fondator Sunmedia, colegilor dumneaei de redacție, 28 iulie 2011.

• Daniela Rațiu | Opinii Evz https://bit.ly/3HnaxQr, Opinii Adevărul Opinii https://bit.ly/3kNcVID. Nu voi posta scandalul dintre doamna Rațiu și Evenimentul din motive etice., 2008 -2014

• Teodora Munteanu | despre Coaliția pentru Familie sau Coaliția pentru Manipulare? EXCLUSIV. Coaliția pentru Familie, un instrument de propagandă care zdruncină politica românească. 24 noiembrie 2016 Link:https://bit.ly/3WUaSjv

• VICE | Teodora Munteanu despre Relația BOR cu politica, de care poate ai uitat. 9 noiembrie 2022, Link https://bit.ly/3kXXxJH

"Teoretic, Biserica Ortodoxă Română n-are treabă cu politica. De ce-ar avea, până la urmă? În practică, însă, politicienii nu s-au dat în lături să se pună bine cu BOR pentru voturi, chiar dacă asta a însemnat chiar negocierea unor drepturi cetățenești. Mai ții minte referendumul Coaliției pentru familie, nu? O mână spală pe alta. Poate cel mai bun exemplu e Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care a fost cercetat de DNA pentru corupție și a știut să se dea pe lângă fostul primar constănțean Radu Mazăre pentru fonduri și terenuri primite cadou. Recent, omul a zis despre Putin că nu-i așa de negru cum îl prezintă lumea în perioada asta și e un bun creștin. Probabil, un bun creștin a fost și Liviu Dragnea, care a primit Ordinul Sfinților Martiri Brâncoveni pentru că a "ajutat" niște biserici. În anul acela, 2014, cultele au primit de la Guvernul Ponta o sumă record de 22 de milioane de euro. Coincidență? Nu prea cred. Acestea sunt doar câteva exemple despre cum Biserica Ortodoxă Română s-a făcut frate cu dracul ca să-și vadă interesul. Totul din bani publici, desigur. O să găsești și altele în noul episod din "Știi ce zic", o serie video VICE prezentată de Teodora Munteanu. Ea îți vorbește simplu despre lucrurile complicate din jurul tău."

• Sunmedia | Hotărâre clară a CEDO: Familiile formate din persoane de același sex trebuie recunoscute legal și protejate inclusiv în România, 18 ianuarie 2023. Link: https://bit.ly/3HMK54o

• Basilica

• | Vasile Bănescu despre problematica avortului: Miza uriașă rămâne folosirea libertății cu sens - orientată spre Viață, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a acordat un amplu interviu publicației online

Sunmedia.ro, în care vorbește despre natura răului și despre mai multe dezbateri actuale din societate, 26 ianuarie 2023. Link: https://bit.ly/3XWFxOo

Conținutul articolelor de presă care citează BOR reprezintă o sursă importantă de informații despre opiniile și perspectivele acestei instituții. Aceste articole pot oferi idei despre modul în care BOR vede lumea, despre valorile și principiile sale și despre modul în care își vede rolul în societate. Continuarea se găsește în carte.

Pagina 27

Concluzie

Biserica Ortodoxă Română (BOR) este o instituție religioasă importantă în România, cu o influență semnificativă asupra societății. Implicarea BOR în politică este o problemă complexă care are o istorie lungă și controversată.

Această implicare a avut o serie de consecințe negative, inclusiv:

• Promovarea unor ideologii politice controversate, care au dus la divizarea societății românești;
• Denigrarea unor grupuri de oameni, care a contribuit la discriminarea și marginalizarea acestora;
• Promovarea intoleranței și a discriminării, care a subminat valorile democratice.

În România, BOR a fost adesea folosită de către regimurile politice pentru a-și legitima puterea și a-și controla populația. În timpul regimului comunist, BOR a fost forțată să adopte o poziție de susținere a regimului și să participe la acțiuni de propagandă comunistă. În perioada post-comunistă, BOR a continuat să fie o forță politică importantă, susținând diferite partide și grupuri politice.

Implicarea BOR în războiul ruso-ucrainean este un subiect complex care poate fi abordat din mai multe perspective. Din punct de vedere politic, implicarea BOR poate fi văzută ca o încercare de a-și menține influența în România. Din punct de vedere religios, implicarea BOR poate fi văzută ca o încercare de a proteja interesele creștinilor din Ucraina. Din punct de vedere moral, implicarea BOR poate fi văzută ca o condamnare.

În concluzie, implicarea BOR în politică este o problemă controversată care are un impact semnificativ asupra societății românești. 

Iată câteva idei pentru a limita implicarea BOR în politică:

• Promovarea transparenței și a responsabilității în cadrul BOR
• Protejarea independenței BOR față de guvernul și de alte instituții politice
• Educarea publicului cu privire la potențialele consecințe negative ale implicării BOR în politică

OBSERVAȚIE: Materialul de față a fost un extras din lucrarea Gestionarea reputației BOR în mediul online.

Mențiune: Este important de precizat, în calitate de autor al acestui material, îmi doresc să asigur publicul de imparțialitatea mea. Odată prin prisma faptului că nu rezonez cu absolut niciun partid din România, apoi datorită faptului că practica mea religioasă este una personalizată.

Pp. 28 - 30

Bibliografie generală

• Ammerman, Nancy T., Religious Identities and Religious Institutions. In Oxford Handbook of Religion and Politics. Oxford: Oxford University Press.

• Casanova, José. 1994. Public Religions in the Modern World. Chicago: University of Chicago Press.

• Gorski, Philip S. 2003. The Disciplinary Revolution: Catholic Piety and the Modern State. Chicago: University of Chicago Press.

• Haas, Jonathan. 2016. Religion and Politics in the 21st Century. New York: Routledge.

• David Randall, Jurnalistul universal, traducere în limba română de Alexandru Brăduţ Ulmanu, ed. Polirom, Iaşi, 1998. 

• Jean Sévillia, Terorismul intelectual. Din 1945 până în prezent, Colecție: Eseu, Domeniu: eseistic, ed. Humanitas, 2012.
• Jacques Ellul, Propaganda: The Formation of Men's, 1962
  
• Marshall McLuhan, Understanding Media, 1964
  
• Rene Girard, Despre cele ascunse de la întemeierea lumii, Studii interdisciplinare, trad. Miruna Runcan, ed. Nemira, 2008.
• Sam Francis, Leviathan and Its Enemies, 2016
• Arhivele securității, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Vol.4, ed. Enciclopedica, 2008.

Referințe:

Heidelberg University Library

• ARENDT, Hannah: Elemente und Ursprünge totaler Herrschaft. (The Origins of Totalitarianism. New York
• Price, David H.: Cold War anthropology: the CIA, the Pentagon and the growth of dual use anthropology / David H. Price. - Durham; London: Duke University Press, 2016
  
• Piotrowski, Piotr; Wilczyński, Marek: 11: Modernism and totalitarianism II: Myths of geometry: neo-constructivism in Central Europe 1948 - 1970
  
• Hinz, Berthold: 1933/45: Ein Kapitel Kunstgeschichtlicher Forschung seit 1945 
  
• Hermand, Jost: Neuordnung oder Restauration? Zur Beurteilung der 'faschistischen Kunstdiktatur' in der unmittelbaren Nachkriegszeit (Kap. 1/2)

External Sources:

• What the 'spiritual but not religious have in common with radical Protestants of 500 years ago, The Conversation, Author: Christopher Schelin Assistant Professor of Practical and Political Theologies, Starr King School for the Ministry, Published: November 1, 2021, 1.24 pm CET, Link: https://rb.gy/dvlgv<br> 
• Religious Appeals and Implicit Attitudes, Bethany L. Albertson University of Texas at Austin, Political Psychology, Vol. 32, No. 1, 2011 â, Link: https://rb.gy/wj6jv

Pictură:  The Fall of the Rebel Angels, Archangels by Pieter Bruegel the Elder, 1562 

• Pictura este o reprezentare vizuală puternică a luptei dintre bine și rău.
• Pictura este o lucrare a unui artist renascentist, dintr-o perioadă în care se punea accent pe gândirea critică și pe libertatea de exprimare.
• Pictura este o lucrare care a fost interzisă de către biserică, ceea ce o face și mai relevantă pentru subiectul cercetării noastre.

Categorie: sociology, theology, politics, semiotics

Genre: eseu tematic , cercetare, anchetă jurnalistică

Reading Level: Postgraduate