În această dimensiune a manipulărilor și a altor zeci de gânduri perverse, funestul limbaj și act al abuzului de putere devine un bilet sigur spre infern. Aceste mici detalii, alcătuite din intenții, idei, gânduri și fapte, se cristalizează în repetate manifestări grotești ale vocabularului care reflectă narcisismul, ipocrizia, prostia și lipsa de...
Throughout the annals of human thought, the notion of transcendence has been a perpetual and multifaceted preoccupation of luminaries from various disciplines. From the mystical realms of theology to the sublime heights of philosophy, it has remained a constant and enduring theme in human history. In this endeavor, we embark on a journey of...
Într-o lume în care superficialitatea domină adesea discursul contemporan despre vocație, este imperativ să ne întoarcem spre înțelepciunea și profunzimea unor gânditori medievali precum Meister Eckhart, Héloïse d'Argenteuil, Teresa de Ávila și Duns Scotus.
În studiul anterior, intitulat "Plictisul ca simbol al rupturii de transcendență în filosofia și teologia medievală: O analiză a perspectivelor lui Augustin și Toma d'Aquino", am obținut înțelegerea că, în epoca medievală creștină, plictiseala spirituală, cunoscută și sub denumirea de akedia, era considerată o tulburare a sufletului. Termenul,...
Plecând de la premisele sale fundamentale, plictisul, o dispoziție caracterizată de absența interesului și satisfacției, intrând în sfera interpretărilor filozofice sub imperiul denumirii sale franceze ennui, se poate defini ca simbol al rupturii de transcendență, căpătând astfel o dimensiune metafizică. Ilustrând enigma mentalului colectiv,...
The Consolation of Philosophy is a philosophical and literary masterpiece composed in 523 AD while he was unjustly imprisoned due to a false charge of treason against King Theodoric. [1] In this work, he reflects on the human condition and the role of philosophy in providing comfort and wisdom in the face of adversity. He presents his thoughts as...
Fondator al neoplatonismului, Plotin definește frumusețea ca fiind o expresie a principiului suprem al realității, Unul. Conform acestuia, "Unul este totul și nimic din toate; nu este o parte din toate, ci este toate, fără să fie nimic din ele. [VI.9.6]. Unul nu este ființă, ci sursa ființei. [VI.9.3]. El nu este frumos, ci mai presus de frumos."...
În Timaeus, dialogul asupra căruia ne vom opri astăzi, Platon prezintă o relatare elaborată a formării universului și o explicație a ordinii și frumuseții sale impresionante. Universul, propune el, este produsul unei entități raționale, bine intenționate și binefăcătoare. Este opera unui Meșter divin ("Demiurge", dêmiourgos, 28a6) care, fiind un...
Un intelectual nu poate fi decât un om liber. Și numai un om liber poate fi un om de geniu, un intelectual. Căci omul liber nu se supune decât naturii și naturii lui Dumnezeu, el se supune în primul rând legilor văzute ale unui cosmos (greacă veche κόσμος) fără de sfârșit și fără de început. Astfel, cu bucurie, prin a...
Fericirea, fără îndoială, poartă însemnele Sacralităţii, determinându-te să te reverşi dincolo de graniţele propriei fiinţe. Flux, continuitate, expansionism, uniune - astfel se caracterizează fericirea. Intuitiv, s-ar putea vorbi atât despre fericirea colectivă, cât şi despre cea individuală, punându-se problema dacă se întrepătrund sau se...